harta site | cautare
 
 
 Home  Summit  Media  NATO  Romania  Bucuresti 
 
 Home > Bucuresti > Locuri interesante > Biserici
 Biserici
 

Biserica Zlatari

Adresa: Calea Victoriei, langa Muzeul National de Istorie .

A fost ziditã în 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn şi apoi reziditã în 1715 din grija spãtarului Mihai Cantacuzino.

In Biserica Zlatari se afla o adevarata comoara: mana Sfantului Ciprian, marele ocrotitor de vraji si blesteme.

Initial, Biserica Zlatari a avut o curte cu un havuz din piatra fasonata de mesteri italieni. Langa ea se aflau un han- al zlatarilor – si un cimitir cu morminte voievodale. Acestea nu mai exista astazi.

Biserica a scapat ca prin minune de actiunea de demolare din timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceausescu. In anii ‘80, biserica se afla in capul listei de biserici dezafectate. Era prinsa in planul de sistematizare ceausist. Biserica nu a fost demolata, si nici pana astazi nu se stie cum de a fost salvata.

Biserica Cretulescu

Adresa: Calea Victoriei, 45 A, langa Muzeul National de Arta- Palatul Regal.

A fost inaltata in perioada 1720 – 1722 de catre Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu). Biserica a trecut de-a lungul timpului prin mai multe etape de renovare. în 1815, biserica a fost reparatã parţial. Cutremurul din 1838 i-a stricat foarte rãu bolta şi i-a dãrâmat clopotniţa de deasupra porţii de intrare. Ulterior, turla a fost construita din lemn, cu acoperis de tabla. Biserica Cretulescu şi-a recãpãtat înfãţişarea ei originarã în urma restaurarii realizate de arhitectul Ştefan Balş in 1935- 1936. Turla de lemn a fost inlocuita cu cea din zid, dupa planurile originale. Structura de rezistenţã a fost consolidata, cu ajutorul unei centuri de beton.

Dupã cutremurul din 1940 , biserica a fost restauratã din nou între 1942 si 1943, conform stilului arhitectonic original, cel brancovenesc. In urma evenimentelor din decembrie 1989, biserica este grav afectatã de tirul gloantelor. In 1991 autoritãţile au hotãrât începerea restaurãrii. In prezent, din perioada brancoveneasca s-a pastrat pictura din pridvor. In interiorul bisericii se poate admira pictura realizata de Gh. Tattarescu(1859-1860). Biserica Cretulescu are hramul “Adormirea Maicii Domnului” si “Sfintii arhangheli Mihail si Gavril”. Este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitecturã ridicata între epoca brâncoveneascã- epoca de glorie a arhitecturii romanesti şi cea a primilor domni fanarioţi.

Biserica Alba

Adresa: Calea Victoriei, nr. 110

Biserica Alba a fost ctitorita de preotul Neagu Darvas la inceputul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu.

Biserica Stavropoleos
www.stavropoleos.ro

Adresa: Str. Stavropoleos, in centrul vechi al Bucurestiului, in spatele Muzeu National de Istorie(fostul Palat al Postelor )

Considerata o bijuterie a arhitecturii religioase, Biserica Stavropoleos a fost ridicata intre 1724- 1730 de catre calugarul grec Ioanichie.

Este un lacas cu cele mai reprezentative influente ale artei arhitectonice brincovenesti tarzii, avand hramul "Sfintii Voievozi si Sfantul Athanasie".

Biserica a fost construita in incinta unui han. Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, care in prezent se afla intr-un complex proces de restaurare. Ca mai toate cladirile istorice din Bucuresti, Biserica a trecut prin mai multe etape de renovare si restaurare in urma cutremurelor si trecerii timpului. Unul dintre cele mai intense procese de restaurare a fost in perioada 1900 si 1912 si a fost condus de arhitectul Ion Mincu. Biserica a scapat de perioada demolarilor din timpul regimului dictatorului Ceausescu. Se pot admira in prezent coloanele de piatra, piedestalele, precum si pridvorul cu balustrada, sculpturile avand motive vegetale sau animale. Un aspect interesant legat de aceasta biserica este faptul ca aici a fost diacon poetul Tudor Arghezi.

Biserica Coltea

Adresa: Bd. I. C. Bratianu nr. 1, sector 3, Tel. 314.28.31, langa Spitalul Coltea

Ridicata de spatarul Cantacuzino intre 1698-1702, Biserica Coltea poarta hramul “Sfintii Trei Ierarhi”. A fost construita in stil baroc italian cu ornamentatie bogata apartinand stilului brancovenesc. Distrusa partial de un incendiu, Biserica a fost reconstruita in 1739. Ca si la Biserica Kretulescu, si aici pot fi admirate in interior picturile murale realizate de Gheorghe Tattarescu.

Biserica Coltea se afla langa Spitalul Coltea, cladire construita in 1888, una dintre reusitele arhitectonice bucurestene de la sfarsitul sec. XIX.

Manastirea Mihai Voda

Adresa: Str. Sapientei nr. 35, sector 5, Tel. 410.71.16

Fondata in 1591 de catre voievodul Mihai Viteazul, Manstirea poarta hramul “Sfantul Nicolae” si este ridicata pe locul unei biserici vechi, care a avut in jur un puternic zid de aparare si mari case domnesti ce au slujit mai tarziu ca resedinta pentru unii domni fanarioti.

In 1984, din cauza procesului de urbanizare impus de dictatorul Nicolae Ceausescu, Manastirea a fost mutata 289m. Constructiile din jurul sau au fost in mare parte dinamitate sau doborate cu buldozerul, in locul lor fiind construite blocuri.

Manastirea are cateva caracteristici arhitectonice unice, precum anexele altarului, care au fost gandite ca niste mici capele independente, fiecare cu turnul sau.

Biserica Icoanei

Adresa: Str. Icoanei nr. 12, sector 2, Tel. 211.77.40, in apropierea Parcului Icoanei

Ridicata intre 1745 si 1750 Biserica Icoanei este un monument istoric, pictata in ulei de Gh. Tattarescu.

Biserica adaposteste “Icoana Maicii Domnului”, icoana despre care se spune ca are puteri tamaduitoare. Aceasta Icoana a dat numele bisericii, strazii pe care se afla biserica si parcului din apropiere.

Schitul Darvari

Schitul Darvari a fost ctitorit în anul 1834, de catre Mihail Darvari si sotia sa Elena, nascuta in familia Buzestilor.

Biserica a fost construita din lemn, fara turla si poarta hramul “învierii Sfântului Lazar ,al Sfintilor împarati Constantin si Elena si al Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil”. Curtea bisericii a fost împrejmuita cu ziduri groase si înalte si adapostea chiliile preotilor ce slujeau lacasul. Mihail Darvari a construit-o ca loc de rugaciune pentru membrii familiei.

Intre 1933 si 1934, lacasul a fost complet demolat din cauza starii avansate de deteriorare in care ajunsese. Generalul Mihail Darvari, nepotul ctitorului Mihail Darvari, a construit biserica în forma sa actuala, în stil oltenesc muntenesc, dupa planurile arhitectului Gheorghe Simotta. Interiorul a fost pictat în fresca de Iosif Keber.

în anul 1959, regimul comunist a evacuat cu forta pe cei 13 calugari aflati in Schit, impreuna cu staretul lor, parintele Simeon Ciumandra.Toti au fost trimisi la Mânastirea Cernica. Schitul a fost transformat in filiala a Bisericii Icoanei.

Dupa caderea regimului comunist din 1989, biserica a fost restaurata in 1993, sub conducerea Parintelui Sofian , staretul Manastirii Antim. Pictura interioara a bisericii a fost descoperita dupa ce a fost spalata de fumul adunat de-a lungul anilor.

Trei ani mai tarziu, in martie 1996, Schitul Darvari a fost redeschis, reluându-si statutul de asezamânt monahal, si avandul in frunte pe staretul Ambrozie Meleaca, venit de la Manastirea Crasna din Prahova. în toamna anului 2000 staretul Schitului Darvari, Protosinghelul Ambrozie a fost hirotonit Episcop Vicar Patriarhal, fiind numit Staret, Parintele Protosinghel Ghervasie Mânzicu.

Manastirea Antim

Adresa: Str. Mitropolit Antim Ivireanul nr. 29, sector 4, Tel. 337.46.04

Este ctitorie a mitropolitului de origine gruzina Antim Ivireanu, una dintre personalitatile culturale marcante din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Manastirea a fost ridicata in perioada 1713-1715, pe locul unde era o veche bisericã de lemn si poarta hramul “Tuturor Sfintilor”.

Iniţial mãnãstirea avea forma unei cetãţi , cu biserica în centrul unei curti ce avea pe laturi chiliile. Ferestrele sunt mari, incadrate de sculpturi in piatrã. Biserica este singura ridicatã în sec al XVIII-lea cu planul în formã treflata.

In urma cutremurului din mai 1738, cele doua turle din caramida ale bisericii se prabusesc, fiind inlocuite cu turle din lemn. Intre 1746 si 1747 Manastirea este restaurata cu ajutorul donatiilor. Este decorata cu o pictura noua si poleita cu aur. Urmeaza o perioada in care averea manastirii este jefuita, iar cladirea este lasata in paragina. Manastirea a mai trecut prin doua perioade de restaurare, in 1812 si 1860. La restaurarea din 1860 paraclisul este complet renovat, iar pictura pereţilor şi a tâmplei a fost refacuta de pictorul Gheorghe Tattarescu. De asemenea, chiliile sunt renovate, clopotniţa este restauratã complet în exterior, sunt achiziţionate noi icoane şi candele, precum şi alte obiecte de cult şi cãrţi. Din 1910, Manastirea intra intr-o perioada de uitare.

între anii 1964 si 1966 se realizeaza o noua restaurare a complexului mãnãstiresc (bisericã, clopotniţã, paraclis, chilii, stãreţie ) construindu-se şi o instalaţie de încãlzire centralã.

Din anul 1950, Manastirea Antim devine reşedinţã episcopalã, o soluţie fericitã pentru a evita demolarea sa. Este înfiinţat şi un muzeu pe laturile de rãsãrit şi de sud ale chiliilor, care cu timpul devin doar depozite.

Dupa groaznicul cutremur din 1977, are loc o noua restaurare a bisericii, mai ales a picturilor.

în anii 1984-1986, perioada cea mai dura pentru existenta bisericilor bucurestene, o parte din manastire, cea care adapostea chiliile, este demolata pentru a face loc unei strãzi încadrate de blocuri. Clãdirea Sfântului Sinod este mutatã cu aproape 20 de metri spre vest.

Este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectura din Bucuresti care apartine prin decoratie si conceptie, stilului brancovenesc, cu o uşoarã influenţã a barocului italian.

In ciuda tuturor incercarilor prin care a trecut, in interiorul Bisericii se mai pot vedea si astazi picturile originale realizate de ctitorul sau, Mitropolitul Antim, printre care Icoana “Tuturor Sfinţilor” şi Icoana celor patru sfinţi (Alexie, Nicolae, Antim şi Agata ). De asemenea, usa masiva de la intrare, din lemn de stejar, a fost sculptata tot de Mitropolitul Antim.

Catedrala Patriarhala

Adresa: Dealul Mitropoliei nr.21

Monument istoric, Catedrala Patriarhala din Bucuresti a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges.

A fost construita la mijlocul secolului al XVII-lea cand pe tronul Tarii Romanesti s-a aflat, pentru o perioada scurta, intre anii 1654 si 1658, Constantin Serban Basarab Voievod, numit si Constantin Voda. Despre cei care au ridicat cladirea Catedralei nu se stiu multe, decat ca Constantin Voda i-a insarcinat sa supravegheze ridicarea constructiei pe Radu Logofat Dudescu si Gheorghe Sufariul din Targoviste.

Catedrala poarta hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena”.

Incepand din iunie 1668, ctitoria lui Constantin Serban Voievod a devenit “maica tuturor bisericilor Valahiei". Calitatea de Catedrala Mitropolitana si-a pastrat-o neintrerupt pana in anul 1925, cand, Biserica Ortodoxa Romana a primit rangul de Patriarhie, iar vechea mitropolie a devenit ceea ce este astazi: "Catedrala Patriarhala".