harta site | cautare
 
 
 Home  Summit  Media  NATO  Romania  Bucuresti 
 
 Home > Bucuresti > Locuri interesante > Cladiri istorice
 Cladiri istorice
 

PALATUL TELEFOANELOR

Adresa: Calea Victoriei, nr. 37 

Palatul Telefoanelor a impresionat inca de la ridicarea sa, intre 1929 si 1934, din cauza inaltimii neobisnuite pentru un oras ca Bucurestiul. Inalta de 52,5 m, cladirea a fost construita într-un stil specific zgârie norilor americani, chiar de catre o societate americana, avand influente Art Deco. De asemenea, Palatul Telefoanelor a fost prima clãdire înaltã cu schelet metalic din România.

A ramas cea mai inalta cladire din Bucuresti pana in anii '70.

Clãdirea a fost afectatã de bombardamentele din 1941, si cutremurele din 1940, 1977, 1986 şi 1990. In anul 1995 începe o amplã consolidare a structurii sale, dupã proiectul prof. ing. Alexandru Cismigiu. Procesul reconsolidarii a durat 10 ani, in 2007 cladirea fiind redeschisa.

 

Sediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative

Adresa:Calea Victoriei, Piata Revolutiei nr.1 A, sect, 1 

Cladirea in care se afla in prezent Ministerul Internelor si Reformei Administrative a adapostit, initial Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. Dupa evenimentele din decembrie 1989, cladirea a adapostit, timp de 15 ani, sediul Senatului Romaniei.

 

Biblioteca Centrala Universitara “Carol I”

Adresa: Str. Boteanu, nr.1, sector 1, tel: 313.16.05; 313.16.06, langa Calea Victoriei

Situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei, cladirea Bibliotecii a fost construita in 1893 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau si inaugurata in 1895 de regele Carol I.

In timpul evenimentelor din decembrie 1989, cladirea a fost grav avariata de tirul gloantelor, iar cea mai mare parte a cartilor – peste 500 de mii de volume- a fost arsa. Tot atunci au fost distruse 3.700 de manuscrise ale lui Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Cosbuc, Blaga, Eliade.

Pana in 2001, cladirea actuala a fost refacuta si extinsa, Biblioteca functionand in alte sedii provizorii. In noiembrie 2001 este redeschis actualul sediu al Bibliotecii. Fondul de publicatii distrus in timpul evenimentelor din decembrie 1989 este refacut cu ajutorul donatiilor: peste 100.000 de volume au fost donate de catre persoane si institutii din tara, iar peste 800.000 de volume de peste hotare.

 

Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni

Adresa: Calea Victoriei, nr. 11-13, sector 3

Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni, cunoscut si sub denumirea prescurtata de Palatul CEC, are o poveste tumultoasa, fiind construit , daramat si reconstruit.

Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea, la 1875, biserica Sf. Ioan cel Mare. Aceasta a fost demolata pentru a face loc primei constructii a CEC. Fiind prea mica pentru dezvoltarea rapida a institutiei, cladirea este demolata. Pe acelasi loc, in 1897, s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Executia s-a incredintat arhitectului Ion Socolescu. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se aduce modificari cladirii.

CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza.

Cladirea face parte din patrimoniul national si va gazdui in viitor Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti.

Palatul CEC impresioneaza prin intrarea sa, decorata cu o monumentala arcada, sustinuta de o parte si de alta de cate doua coloane gemene, in stil compozit, precum si prin cupola grandioasa, din sticla, care acopera holul central. De asemenea, Palatul mai are patru cupole mai mici, decorate in stil renascentist.

Cladirea nu poate fi vizitata, dar in interiorul ei se afla o impozanta Sala de Consiliu, ce are plafonul pictat de Mihail Simonidi, reprezentand-o pe “Zeita Fortuna impartind daruri, dupa Independenta”. Pe peretii laterali ai acestei sali sunt patru picturi reprezentandu-i pe Carol I si regina Elisabeta, realizate initial de acelasi Mihail Simonidi, si pe Ferdinand si regina Maria, pictate initial de Costin Petrescu. In perioada dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, aceste tablouri au fost acoperite cu vopsea maro si singura dovada care a ramas si care vorbea despre existenta lor au fost cateva fotografii alb-negru, de dimensiuni mici. Picturile au fost refacute dupa o ampla perioada de documentare de catre artistul plastic Valentin Tanase.

 

Atheneul Roman

Adresa: Str. Franklin nr.1, tel: 315 25 67, 315 68 75, fax: 312 29 83, in Piata Revolutiei, langa Calea Victoriei.

Loc de concerte si spectacole, Atheneul Roman este un adevarat simbol pentru Bucuresti.

Constructia cladirii a inceput in 1886, sub indrumarea arhitectului francez Albert Galleron si cu ajutorul campaniei de strangere a fondurilor sub sloganul “Daţi un leu pentru Atheneu”. Doi ani mai tarziu, in 1888, Atheneul Roman isi deschide portile. In prezent, aici se afla sediul Filarmonicii „George Enescu”.

Sala de concerte dispune de aproape 1.000 locuri. Nu poate sa treaca neobservata fresca de sub cupola, latã de 3 metri şi lungã de 70 de metri, operã a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcãtuitã din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Arhitectura exterioara este impresionanta deoarece imbina mai multe stiluri: neoclasic,baroc si ionic.

 

Palatul de Justitie

Adresa: str. Splaiul Independentei, pe malul Dambovitei.

Cladirea a fost ridicata in perioada 1890-1895, in stilul Renasterii franceze, dupa planurile arhitectului Albert Ballu, cel care a conceput Tribunalul din Paris si Palatul de Justitie din Bruxelles. Finisarea si proiectarea interioarelor a fost realizata de catre arhitectul Ion Mincu dupa decesul lui Albert Ballu. Statuile care marcheaza intrarea in cladire sunt operele lui Karl Storck si simbolizeaza Legea, Dreptatea, Justitia, Adevarul, Forta si Prudenta.

Mişcãrile seismice repetate, dar şi terenul fragil pe care a fost construitã clãdirea încã de la început, au necesitat consolidãri repetate.

Ultima consolidare si renovare a inceput in 2003 si s-a terminat in septembrie 2006, cand Palatul de Justitie era redeschis sedintelor. Lucrarile de renovare si reabilitare a cladirii au costat peste 30 de milioane de euro.

 

Opera Nationala
www.operanb.ro

Adresa: Bd. Mihail Kogalniceanu 70-72, sect. 5, tel: 314.69.80, fax: 315.78.49

Chiar daca primele marturii despre spectacole de opera pe teritoriul Principatelor Romane dateaza inca din 1772, cand Livio Cinti avea turnee in Bucuresti, cladirea actuala a Operei Romane a fost ridicata in 1953, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu.

Fatada cladirii este marcata de trei arcade inalte iar sala de spectacole este realizata in forma de potcoava. In aceasta sala pot intra 1200 de persoane.

 

Palatul Kretulescu

Adresa: Stirbei Voda nr. 39

Palatul Kretulescu este o cladire istorica, aflata chiar langa Parcul Cismigiu si construita la începutul secolului 20 dupã planurile arhitectului Petre Antonescu (1873 - 1965) în stilul Renaşterii franceze. Cladirea a apartinut familiei Kretzulescu, iar in perioada interbelicã, a adãpostit Muzeul de Artã Religioasã. In prezent este sediul Centrului European de învãţãmânt Superior al UNESCO.

 

Hanul lui Manuc

Adresa: Str. Franceza nr. 62-64, sector 3 , Tel. 313.14.15; Fax 312.28.11, langa Curtea Veche.

Construit intre 1806 si 1808 de catre negustorul Manuc- bei, Hanul este un monument arhitectural de importanta deosebita. în 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia. De asemenea, în anii de dinaintea primului rãzboi mondial, Hanul a gazduit intalnirile politicienilor care doreau intrarea în rãzboi şi unirea Ţãrii Româneşti cu Transilvania şi Bucovina - Take Ionescu, Octavian Goga, Barbu Ştefãnescu Delavrancea.

Arhitectura exactã a Hanului asa cum a aratat la origine nu se cunoaşte. Din documentele pastrate de la începutul secolului al XIX-lea reiese cã la subsol se aflau 15 pivniţe, la parter existau 23 de prãvãlii, douã saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucãtãrii şi un tunel în care încãpeau cam 500 de persoane. La etajul Hanului se aflau peste 100 de camere pentru oaspeti. Ca si in prezent, Hanul avea o curte interioara, unde se afla o fantana arteziana.

La cutremurul din 1838, Hanul este grav afectat. Mostenitul cladiri, fiul lui Manuc, Murat, il vinde in 1842 deoarece costa prea mult refacerea sa.

în 1861 cladirea este vânduta din nou, proprietar devenind Lambru Vasilescu, care il reface si il transforma in hotel- "Marele Hotel Dacia" ("Grand Hotel de la Dacie").

Ultima restaurare a Hanului a avut loc in perioada 1991- 1992.

 

Teatrul National

Adresa: Bd. N. Bãlcescu 2, tel: 313.91.75

Cladirea Teatrului National, in prezent numit “I.L.Caragiale”, a fost construita intre 1967-1970, dupa proiectul unui colectiv de arhitecti coordonati de Horia Maicu, Romeo Stefan si Nicolae Cucu. Fatada cladirii are elemente imprumutate din stilul manastirilor din nordul Moldovei.

Sala de spectacole a teatrului are in prezent peste 900 de locuri si o scena spatioasa.

La subsolul cladirii se afla “Muzeul Teatrului Naţional I.L.Caragiale”, redeschis in decembrie 2001, dupa ce a stat inchis timp de 23 de ani.

Patrimoniul muzeului dateazã din 1942, din timpul directoratului lui Liviu Rebreanu. Aici puteti gasi tablouri, sculpturi, fotografii originale, obiecte personale şi costume ce au aparţinut marilor actori de altãdatã, piese de mobilier, precum si documente rare, cum ar fi manuscrise apartinand lui Caragiale, Davila sau Delavrancea.

 

Universitatea Bucuresti
www.unibuc.ro

Adresa: Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36-46, sector 5 , Tel. 315.71.87; 314.35.08 , in Piata Universitatii.

Cladirea in care acum se afla cea mai veche institutie de invatamant superior din Romania- Universitatea de stat Bucuresti- a fost construita intre 1857 si 1869, dupa planurile arhitectului Al. Orascu. Exteriorul a fost decorat de catre renumitul arhitect Karl Stork.

Initial, cladirea a gazduit si alte institutii: Senatul, Academia Româna, Biblioteca Centrala, Scoala de arte frumoase.

Universitatea Bucuresti a fost martora directa a evenimentelor din decembrie 1989, zidurile sale fiind afectate de gloante. In acest moment cladirea se afla intr-un proces de renovare.

 

Gara de Nord

Adresa: P-ta Garii de Nord nr. 1, sector 1 , Tel. 223.04.55/ int. 133171

In prezent cea mai mare staţie de cale feratã din România, Gara de Nord a fost inaugurata in septembrie 1872, sub denumirea de "Gara Targovistii”.

Gara a fost construita de Concesiunea Strousberg incepand cu 1868, dupa planul propus si aprobat de Consiliul Tehnic al Ministerului Lucrarilor Publice, condus de Dumitru Ghica. Initial, Gara a fost gandita ca statie de tranzit cu sase linii, atat pentru trenuri de calatori, cat si cu trenuri de marfuri.

Odata cu modernizarea capitalei, denumirea de Gara Targovistei a fost schimbata in anul 1888 in Statia Bucuresti Nord. Un an mai tarziu incep lucrarile de extindere a Garii, o parte din aceasta fiind demolata si reconstruita dupa planuri moderne. In 1907 statia Bucuresti Nord dispunea de sapte linii: trei de expediere si patru de sosire. In anul 1920 s-au mai adaugat trei linii ajungand la 10 linii de primire/expediere a trenurilor.

O noua modernizare si extindere a Garii are loc in perioada 1913- 1914.

In anul 1930, pe baza studiilor arhitectului V.G. Stefanescu, care a incercat sa dea un aspect unitar si modern intregii Gari, se mareste numarul de linii de la 10 la 16 si se aduc imbunatatiri peroanelor. Gara este bombardata partial in 1944 si refacuta cinci ani mai tarziu.

Dupa 1990 Gara de Nord a fost modernizata si adusa la stadiul in care se afla in prezent.

 

Arcul de Triumf

Adresa: la intersectarea soselei Kiseleff cu Bd-ul Averescu si Bd-ul Constantin Prezan, la intrarea in Parcul Herastrau

Primul arc de triumf a fost ridicat in Bucuresti in 1878, cu ocazia intoarcerii trupelor romane din razboiul de independenta. Acest monument s-a deteriorat rapid.

Al doilea arc de triumf a fost construit in 1922, fiind dedicat victoriei armatelor române in primul razboi mondial. Nici acest monument nu a rezistat.

Arcul de Triumf care poate fi admirat astazi a fost ridicat, din piatra, intre anii 1935-1936, sub indrumarea arhitectului Petre Antonescu si are o inaltime de 27 m.

Populaţia Bucurestiului, in special asociaţiile foştilor combatanţi din primul rãzboi mondial, a contribuit cu peste 7 milioane de lei la ridicarea actualului Arc de Triumf, la chemarea Ministerului Apãrãrii Naţionale.

 

Observatorul Astronomic

Adresa: Bd. Lascar Catargiu, nr. 21, tel : 2129644
Vizitarea sa se face doar cu programare telefonica

Denumita “Observatorul Astronomic Popular”, cladirea in care se afla astazi Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" a fost inaugurata in 1950 de catre cel care i-a dat si numele.

Muzeul gazduieste o colectie de documente si exponate ce urmareste evolutia astronomiei la noi in tara si cuprinde obiecte de epoca, carti si manuscrise, telescopul original, cadrane solare antice, instrumente astronomice vechi, panouri cu fenomene astronomice rare observate in Romania.

Observatorul este dotat cu o impresionanta luneta ecuatoriala cu diametrul obiectivului de 150 mm.

 

Casa Presei Libere

Adresa: Piata Presei Libere, nr. 1

Casa Presei Libere sau Casa Scanteii, asa cum era cunoscuta in perioada comunista, a fost construita pe locul in care se afla vechiul hipodrom Baneasa

Ridicarea cladirii a durat intre 1952 si 1957. Initial, cladirea s-a numit Combinatul Poligrafic Casa Scanteii "I.V.Stalin" , pentru ca ulterior sa fie numita “Casa Scanteii”. “Scanteia “ era numele ziarul Partidului Comunist Roman. Dupa evenimentele din 1989, aceasta a fost cladirea care a adapostit redactiile primelor ziare libere din Romania.

Proiectul cladirii a fost realizat de arhitectul Horia Maicu, care s-a inspirat din cel al Universitatii Lomonosov din Moscova.

Fundatia cladirii acopera o suprafata de 280 pe 260 de metri. Fara antena de televiziune care se afla pe cladire, aceasta are o inaltime de 96 m, iar cu tot cu antena, masoara 104 m.

In fata Casei Presei se afla si acum soclul gol al statuii lui Lenin, statuie uriasa, amplasata acolo in septembrie 1960 si daramata in martie 1990. Gestul demolarii statuii a fost unul de razbunare pe tot ce putea aminti de perioada comunista.

 

Sala Palatului
www.salapalatului.ro

Adresa: str. Ion Campineanu 28, intrareas Cretulescu, Tel/Fax: 311 11 49, in spatele Palatului Regal- Muzeul National de Arta.

Cladirea Salii Palatului a fost inaugurata in 1960. Sala este unica prin dotarea sa, avand 3000 de difuzoare in spatele celor 4060 de fotolii.

In prezent, cladirea se afla intr-un proces de rstaurare si renovare.

 

Circul Globus

Adresa: Str. Aleea Circului nr. 15, sector 2, Tel.: 210 51 52; 210 41 95; Fax:210 28 60

Circul Globus este cel mai mare circ din Romania, cladirea fiind inaugurata in 1961. Constructia are 2.500 locuri si numeroase anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori.

Biblioteca Nationala

Adresa: strada Ion Ghica, nr. 4

Biblioteca Nationala este amplasata în centrul vechi al Bucurestiului, in cladirea cunoscuta drept Palatul Bursei, vis-à-vis de Banca Nationala a Romaniei.

Cladirea in care se afla in prezent Biblioteca Nationala a fost finalizata in 1911, la acea data fiind sediul Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti.

Fatada cladirii, bogat ornamentata, a fost realizata de catre sculptorul Emil W. Becker.

Cladirea este incarcata de istorie, aici avand loc lucrarile din 1913 ale Conferintei de Pace de la Bucuresti, care punea capat celui de-al doilea Razboi Balcanic. Pacea s-a semnat intr-un alt Palat, cel al lui Cantacuzino, de pe Calea Victoriei.

Inca de la data inaugurarii Palatul adapostean un muzeu de documente comerciale, o bogata biblioteca si o colectie de tablori.

In urma unui decret din februarie 1949, Bursa, care se afla in acest Palat, si-a incetat activitatea. Palatul Bursei va deveni, din 1953, sediul Bibliotecii Centrale de Stat, in prezent Biblioteca Nationala.

Bazele Bibliotecii Nationale au fost puse in 1859, prin deschiderea celei mai vechi biblioteci din Romania, cea a Colegiului Sf. Sava din Bucuresti. La acea data, peste 1000 de volume de carte franceza au fost catalogate.

In prezent, colectia Bibliotecii cuprinde circa 13.000.000 de unitati bibliografice cu caracter enciclopedic si fonduri ale colectiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorica, periodice romanesti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).